Religia dacilor este un subiect extrem de delicat, din cauza puţinătăţii informaţiilor pe această temă.Un interes imens a apărut în ultimii ani în legătură cu istoria dacilor. Iar acest interes a oferit o tribună de exprimare pentru multe persoane neavizate. Astfel că au apărut teorii care mai de care mai abracadabrante. O serie de lucrări mai puţin cunoscute au fost scuturate de praful arhivelor şi sunt folosite pe post de argumente în disputa publică. Nu contează faptul că multe dintre aceste scrieri sunt depăşite din punct de vedere al ştiinţei istorice. Mai mult, nu contează faptul că multe dintre ele nu au avut niciodată o bază ştiinţifică reală. Argumentele utilizate acum o sută de ani sunt remestecate şi citate din nou. Cărţi referitoare la Dacia preistorică, precum cea semnată de Nicolae Densuşianu, ori la regatul dacilor, precum lucrările lui Vasile Pârvan, au fost reeditate sau circulă pe Internet. Unele teorii despre care cei mai mulţi istorici cred că sunt greşite au fost extrase din aceste lucrări, au fost îmbogăţite pe măsura imaginaţiei unor autori de literatură istorică de tip samizdat, iar acum alimentează o sumedenie de teorii conspiraţioniste.
Printre acestea se numără şi cele lansate de fostul securist Pavel Coruţ, care susţine că dacii ar fi urmaşii extratereştrilor. Alte teorii susţin că dacii ar fi fost strămoşii întregii omeniri. În acest context, a fost lansată şi faptul că, de fapt, limba romanilor, adică limba latină, nu ar fi fost decât un dialect al limbii dacilor, în ciuda dovezilor ştiinţifice care arată faptul că ele făceau parte din grupuri diferite ale limbilor indo-europene.
Religia Dacilor Dan Oltean Pdf D
Download Zip: https://miimms.com/2vGa14
În ciuda tuturor teoriilor monoteiste, de la cele ale unor savanţi precum Vasile Pârvan până la cele abracadabrante cu extratereştrii, există o opinie majoritară, referitoare la politeismul dacilor. Această teorie se bazează pe mai multe denumiri de zeităţi, identificate ca atare în scrierile anticilor.
Acest model politeist ne arată că în Panteonul dacilor exista un zeu, Gebeleizis, care era zeul Soarelui, precum şi zeiţa Bendis, care era zeiţa Lunii şi a fertilităţii. De asemenea, ar fi fost zeificat şi Zamolxis, care, de fapt, ar fi venit pe pământ pentru a-i învăţa pe daci secretul nemuririi.
Unii istorici au scris că, de fapt, acest zeu al dacilor ar fi fost un sclav al lui Pitagora care ar fi deprins tainele magiei în Egipt. Zamolxis s-ar fi ascuns într-o peşteră, unde a trăit trei ani, iar când a revenit la lumină, dacii ar fi crezut că a înviat. Astfel, dacii au învăţat să nu se mai teamă de moarte. Bineînţeles, şi aceste scrieri antice trebuie privite cu discernământ, pentru că multe dintre ele amestecă realităţi cu fabulaţii.
Unii dintre adepţii teoriei politeiste mai amintesc şi de numele lui Derzelas, care ar fi fost zeul sănătăţii. În opinia celor mai mulţi istorici, este normal ca dacii să fi avut o religie politeistă, ca toate celelalte popoare indo-europene. Însă informaţiile exacte legate de religia dacilor sunt foarte puţine.
Un lucru interesant este legat de faptul că dacii aveau un Munte Sfânt, Kogaion, unde credeau că trăiesc zeii, întocmai cum grecii credeau că zeii lor trăiesc pe Muntele Olimp. Astfel de munţi sacri sunt întâlniţi în multe dintre mitologiile popoarelor antice. Au fost propuse zeci de localizări pentru muntele sfânt al dacilor. Unii au considerat că acesta ar fi Ceahlăul. Alţii au propus munţii din jurul Grădiştei Muncelului de azi, care era odinioară Sarmisegetuza Regia. Însă nu există un consens în această privinţă.
Deocamdată, nimeni nu a putut demonstra într-o manieră de necontestat vreuna dintre teoriile legate de religia dacilor. Motivul este legat de faptul că există foarte puţine înscrisuri despre aceste aspecte. Puţinii autori antici care au făcut referire la sistemul de credinţe, la religia dacilor au lăsat fragmente de o întindere modestă. De la daci nu există urme scrise în acest domeniu. Aşa că interpretările puţinelor dovezi care au răzbătut prin milenii sunt bazate pe similarităţi cu alte sisteme de credinţe ale unor popoare indo-europene, ale căror mentalităţi şi religii sunt mai bine cunoscute, datorită faptului că există urme documentare mai bogate. Însă, dincolo de aceste discuţii, rămân câteva certitudini. Dacii au fost un popor care stăpânea certe cunoştinţe ştiinţifice, inclusiv în domeniul medicinei, dar care au construit şi cel mai complex sistem de fortificaţii din Europa situată în afara lumii greco-romane. Este vorba de cel de la Sarmisegetuza. O altă certitudine este aceea că au reuşit să dezvolte o metalurgie bogată. Din Dacia provine cel de-al doilea mare depozit de obiecte de fier, după cel de la Bologna, din Italia. În fine, indiferent că erau monoteişti ori politeişti, dacii nu erau deloc un popor înapoiat, ci unul viguros, care a reuşit să ţină piept vreme îndelungată uneia dintre superputerile vremii, Imperiul Roman.
Astăzi, deși poartă o haină creștină, încă putem să fim parte la foarte multe sărbători populare, moștenite de la geto-daci, o dovadă a faptului că religia străveche Zalmoxiană a conviețuit cu Creștinismul și a supraviețuit într-un anumit fel până acum.
Am scris acest articol, poate destul de întortocheat şi misterios, în speranţa că măcar unii dintre urmaşii ramanilor( fii lui Ra(m), Rama, si Râm), a tracilor şi dacilor liberi să se trezească, iar ei la randul lor să trezească şi pe alţii facând cunoscută adevărata istorie a acestui neam străvechi şi măreţ, dar oropsit de la începuturile sale şi până în prezent.
2ff7e9595c
Comments